Uitasem cât de frumos este Brașovul. Trecuseră mulți ani de la ultima dată când intrasem în oraș și aproape o viață întreagă de la singura vizită adevărată făcută aici. Uitasem cât de aproape este muntele de Brașov, de cât de verde și de central este. Acum ești în centru și după două străduțe, imediat ajungi la poalele muntelui. Zen 😀

Mă bucur mult că Ditta Depner m-a invitat aici pentru a doua lansare a cărții mele. După lansarea de la Sibiu, nu mai era timp de nicio deplasare, noi urmând să mergem pe la ai mei prin sud după care să ne întoarcem în Tenerife. Dar Ditta a organizat totul foarte repede, oamenii de la librăria Libris i-au spus că vor să facem lansarea la ei, a găsit rapid și un sponsor care a adus trufe raw vegan și limonadă pentru invitați și a avut timp să-mi facă și o surpriză. Și la trei zile de la hotarârea de a lansa la Brașov a și fost evenimentul. Scurt timpul de pregătire, dar minunat rezultatul. Mulțumesc Ditta și celor de la Libris!

Și ce de lume a venit… nici nu mi-am putut imagina că o să cunosc atât de mulți din cititorii blogului, oameni cu care mai schimbasem păreri și impresii pe mail. Oameni care mulți nici nu erau din Brașov și s-au nimerit tocmai atunci să fie în oraș, dovadă de cât de frumos și simplu aliniază Dumnezeu lucrurile în univers 😀 Și alți oameni care au venit și din alte orașe, inclusiv din București, doar ca să ne întâlnim (și ne-au mai adus și roșii, castraveți și ceapă din cultura lor ecologică – mulțumim, frumoșilor, f.f.f. gustoase).

Când am intrat în sala de lansări a librăriei Libris, care este la subsol, erau așezate doar 19 scaune pentru public. Știu exact câte, pentru că le-am numărat. Hmmm, mi-am zis, oamenii ăștia nu-s prea optimiști. Și aveau dreptate, de obicei lansările nu se fac de pe o zi pe alta, trebuie făcută ceva reclamă, dat la ziar, lăsat timp să se dospească, chestii de marketing și altele. Dar ei nu știau de marele număr de fani 😀 (vă mulțumesc, oameni buni), așa că era oarecum de înțeles de ce se așteptau la puțin. Știu însă că în timp ce vorbeam, când îmi ajunsese rândul după Ana Oniță, director Libris Brașov, și Ditta Depner, consilier hipnobirthing, un angajat al librăriei tot aducea scaune și nu făcea față. Erau oameni în toată sala, mulți stăteau în picioare, erau oameni și pe scări, în sus. M-am simțit atât de flatată… Uau, uite, oamenii ăștia REALI au venit să-mi asculte mesajul. VĂ MULȚUMESC!

Au venit părinți cu copii, copiii s-au jucat și au chiuit, am vorbit tare ca să-i acopăr și aproape că ajunsesem să țip. A doua zi am fost invitată de Andy Popianoș la radio Antena Sibiu pentru a vorbi despre carte și Seb mi-a spus că în difuzor am o voce foarte caldă, de radio. Dar că în ziua anterioară, la lansarea de la Brașov, parcă răgeam ca un măgar (nu-s chiar cuvintele lui, am exagerat eu pentru un efect mai dramatic). Secretul este să vorbesc mai încet. Dincolo de acest aspect, m-am bucurat mult să fiu în mijlocul atâtor oameni frumoși și receptivi, încât am vorbit o grămadă.

De data asta am primit și întrebări din public, mulțumesc pentru interes, doamna directoare de la librărie m-a întrebat despre carte, că da, iar am ajuns să vorbesc MUUUUULT despre naștere și aproape deloc despre cartea, în sine. Și atât de mult am vorbit încât am închis librăria. Angajații Libris se pregăteau să plece acasă și eu încă vorbeam în sala de jos cu cititorii și dădeam autografe. Trebuie să fiu mai concisă, să ajung la esențial mai repede și să transmit mai simplu mesajul. Dar sunt optimistă, am toată viața să mă perfecționez, ăsta a fost doar începutul 😀

Mai încet și mai scurt e mai bine.

Și atât de mult am vorbit încât n-am apucat să gust din trufele aduse de cele două fete frumoase de la Kaju Vegan. Dacă nu-mi aducea Sonia, o minunată mămică din București, un pahar de limonadă, fetele plecau și nu apucam să beau nici limonadă (mulțumesc Sonia, un gest divin). Dar Yago a mâncat destule bombonele, la patru mâini (2 ale lui, 2 ale lui Seb), asta arată cât de bune au fost (Yago are gusturi foarte fine 😀 )

Am avut și eu de mâncare, ba chiar s-a nimerit unul din felurile mele preferate: SUSHI. Tot Ditta a tras sforile și a vorbit cu buna ei prietenă de la Sushi YaOrianda Donca, care le-a cerut bucătarilor să-mi prepare un platou de suhi vegan. DE-LI-CIOS! Am mâncat rulourile de suhi în mașină, pe drumul spre Făgăraș, unde am înnoptat la bunica lui Seb. A mâncat și Yago, lui Seb i-am dat doar una 😀 . Mulțumesc Orianda! Unde e orez și mai pui și alge lângă, să mă chemi. Puțin hrean sau wasabi (care e tot pe bază de hrean) și nu mai vreau nimic la cină.

Mi-ar fi plăcut să țină mai mult evenimentul, să am timp să ascult mai mult și să vă cunosc mai mult pe toți cei care ați venit. 2 ore a fost un timp scurt și mi s-a părut că aș fi pe fugă. Am zis că data viitoare facem întâlnire de dimineață, să avem toată ziua la dispoziție 😀

Despre eveniment au scris și cei de la Lubris, pe blogul lor (mi-au greșit numele, dar nu-i nimic, Jeanine sună mai bine 😀 )

Cartea se găsește de vânzare și la librăria Libris, site-ul eMag și magazinul BB Mic în Brașov..

carte

Leave a Reply

Your email address will not be published.